În cadrul ultimei ședințe, Comitetul de Politică Monetară al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7.00% pe an. Această decizie, așteptată de majoritatea analiștilor, vine într-un context de inflație în scădere, dar încă departe de țintă.
Decizia de astăzi marchează a treia ședință consecutivă în care BNR păstrează costul creditării neschimbat. Guvernatorul a subliniat că inflația a intrat pe o cale descendentă clară, ajungând la o rată anuală de 6.8% în februarie, comparativ cu vârful de peste 16% înregistrat anul trecut.
Factorii care au stat la baza deciziei
Potrivit comunicatului oficial, banca centrală a luat în considerare mai mulți factori cheie:
- Scăderea inflației bază: Indicatorul care exclude prețurile volatile (alimente, energie) a înregistrat o ameliorare semnificativă.
- Creșterea economică moderată: PIB-ul a înregistrat o creștere de 2.9% în anul 2023, sub potențial, ceea ce reduce presiunile inflaționiste din partea cererii.
- Riscurile externe: Evoluția prețurilor internaționale la energie și dinamica economică a zonei euro rămân factori de incertitudine.
„Politica monetară va rămâne restrictivă până când suntem convinși că inflația revine durabil către ținta noastră de 2.5%”, a declarat guvernatorul BNR.
Implicații pentru economia românească
Menținerea dobânzilor la un nivel ridicat are efecte directe asupra economiei de bază:
- Creditarea: Împrumuturile pentru locuințe și afaceri vor rămâne scumpe, încetinind potențialul de investiții.
- Cursul de schimb: RON-ul beneficiază de un sprijin din partea diferențialului favorabil de dobândă față de euro, contribuind la stabilitate.
- Economisirea: Depozitele bancare continuă să ofere randamente reale pozitive, stimulând economisirea populației.
Majoritatea instituțiilor financiare anticipează că prima reducere a dobânzii ar putea veni abia în trimestrul al treilea al acestui an, condiționată de confirmarea tendinței de scădere a inflației.
Perspective pentru restul anului
Prognoza BNR indică o inflație care se va apropia de limita superioară a intervalului-țintă (2.5% ±1 punct procentual) spre sfârșitul anului 2024. Această traiectorie permite băncii centrale să înceapă o relaxare treptată a politicii monetare în a doua jumătate a anului, dar pașii vor fi mici și prudente pentru a nu compromite progresul obținut.